Așadar, după sărbătorirea zilei femeii la 8 Martie, ziua de 9 martie este destinată bărbaților, care astfel trebuie să își măsoare rezistența împotriva „zeului Bachus”. Tradiția românească spune că prin cele 40 de pahare cu vin pe care bărbații trebuie să le consume în această zi, cinstesc memoria celor 40 de Sfinți mucenici din cetatea Sevastei, care au suferit martirajul din anul 320, pentru credința creștină. De fapt, pe lângă „ dezlegarea postului” la băutură, obiceiul are și o semnificație moralizatoare, fiind o probă de autocontrol pentru bărbați, deoarece se spune că cei care intră sub „vraja” băuturii pe 9 martie vor fi urmăriți de acest viciu tot anul. Tot potrivit credinței populare, în ziua celor 40 de mucenici se deschid mormintele şi porțile Raiului, aceasta fiind un bun prilej pentru săvârșirea numeroaselor ritualuri pentru comemorarea celor plecați din această lume. Tot în această zi, bătrânii obișnuiesc să curețe gospodăria şi să ardă gunoaiele cu foc adus din casă, pentru a aduce căldura şi afară, iar în semn de respect pentru cei 40 de mucenici, gospodinele gătesc în această zi colaci în formă cifrei opt, numiți, în funcție de zonă, mucenici, sfințișori sau bradoși, colaci ce sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere şi nucă.
În Moldova, mucenicii au formă cifrei opt şi și după ce sunt unși cu miere şi nucă, se dau de pomană, în credința că grâul va da rod bogat, iar oamenilor le va merge bine tot anul. În Dobrogea se păstrează aceeași formă, dar mucenicii sunt mai mici şi sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară şi nucă, pe când în Muntenia, pe lângă mucenicii obișnuiți, se face o ,,pitișoară” pentru morți, adică un colac mai mare pe care copii îl “joacă” în jurul focului şi care este dedicat celor decedați. Tot în această zi, în multe sate din Banat, femeile merg la o apă curgătoare, unde întind pomeni pentru cei morți, punând pe șervete curate mucenici îndulciți cu miere, un ulcior cu apă şi unul cu vin roșu, dar și dulciuri şi fructe. După ce dau de pomană aceste bucate, mici bucățele de pâine sunt puse pe plute mici din lemn de alun, fiind lăsate să plutească pe apă în numele răposatului. Acest obicei se numește “slobozirea pentru sufletele morților” şi este respectat cu sfințenie în fiecare an. În ceea ce privește sărbătoarea religioasă a zilei de 9 martie, după cum am mai amintit, ea este sărbătorită în memoria celor 40 de sfinți mucenici ce au pătimit în cetatea Sevastia din Armenia, în vremea domniei împăratului roman Licinius. Cei 40 de mucenici erau soldați care au mărturisit ca sunt creștini si din acest motiv au refuzat să jertfească idolilor. Pentru mărturisirea credinței în Hristos, cei 40 de mucenici au fost supuși la multe chinuri, ca în cele din urmă să fie condamnați la moarte, fiind scufundați într-o apă înghețată de lângă cetatea Sevastia din Armenia de astăzi.
Sursa/Fb. Lecția de istorie, profesor Viorel Guțu
Distribuie: