România are un nou Guvern, condus de premierul Luca Niculescu, după aproape șase luni de blocaj politic. Noul Executiv a primit votul de încredere al Parlamentului marți, 20 octombrie 2026, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Ulterior, membrii Cabinetului au depus jurământul la Palatul Cotroceni, iar noul premier și-a început oficial mandatul.
Luca Niculescu, noul prim-ministru al României
Instalarea Guvernului Luca Niculescu marchează încheierea unei perioade îndelungate de incertitudine politică, începută după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, în luna mai.
Luca Niculescu a fost desemnat pentru funcția de prim-ministru de președintele Nicușor Dan, la 5 octombrie 2026. Diplomat de carieră și fost jurnalist, acesta a fost propus pentru a patra oară în cadrul încercărilor de formare a unui nou Executiv, după eșecul precedentelor variante.
Înainte de nominalizare, Niculescu s-a ocupat de coordonarea procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), experiență pe care președintele a evidențiat-o atunci când a anunțat desemnarea sa.
În discursul susținut în Parlament înaintea votului de învestitură, premierul a atras atenția asupra necesității depășirii blocajului politic și a concentrării asupra problemelor economice și sociale. El a indicat investițiile, crearea locurilor de muncă și recâștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului drept direcții importante pentru noul Executiv.
Cum este format noul Guvern
Cabinetul condus de Luca Niculescu are 18 miniștri, inclusiv doi miniștri delegați. Potrivit componenței publicate de AGERPRES, PSD deține 11 prtofolii de ministru și o funcție de ministru delegat, în timp ce celelalte poziții sunt ocupate de independenți.
Printre membrii noului Executiv se numără Marian Neacșu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, și Sebastian-Dănuț Neculăescu, ministrul Afacerilor Externe.
Învestirea Guvernului a fost posibilă în urma negocierilor politice și a obținerii sprijinului parlamentar necesar. Cu toate acestea, noul Cabinet va trebui să gestioneze relațiile cu un Parlament fragmentat și să găsească susținere pentru măsurile economice și legislative pe care intenționează să le adopte.
Deficitul bugetar și nivelul de trai, printre priorități
Una dintre cele mai importante provocări pentru noul Guvern este gestionarea deficitului bugetar, în condițiile în care România trebuie să respecte angajamentele asumate față de partenerii europeni.
În primele sale declarații după preluarea mandatului, Luca Niculescu a subliniat că îmbunătățirea nivelului de trai al populației și respectarea țintei de deficit reprezintă obiective importante ale Executivului.
Pe agenda imediată se află pregătirea rectificării bugetare, asigurarea fondurilor pentru domenii esențiale, precum sănătatea, și pregătirea sistemului energetic pentru sezonul rece. Premierul a vorbit, de asemenea, despre necesitatea protejării categoriilor vulnerabile și despre evitarea introducerii unor noi taxe, în măsura în care situația bugetară va permite acest lucru.
Un mandat care începe sub presiunea așteptărilor
Deși învestirea noului Guvern pune capăt perioadei de interimat, stabilitatea politică rămâne o provocare. Sprijinul obținut în Parlament va trebui consolidat prin negocieri și acorduri care să permită adoptarea măsurilor necesare.
Printre dosarele importante se numără reducerea deficitului, relansarea investițiilor, menținerea încrederii partenerilor europeni și asigurarea funcționării serviciilor publice. (Foto/Profit.ro)
Distribuie: