Băcăuanul Ioan Sdrobiș, “Părintele” fotbalului românesc și ultimul mare antrenor al unei echipe din Onești, își trăiește viața frumos la Târgu Ocna

Numele lui Ioan Sdrobiș nu a mai fost prezent de aproape un deceniu în actualitatea fotbalului românesc, ultima prezență pe banca tehnică a unei echipe fiind între 2012 și 2014 când a pregătit-o pe Dinamo Onești, încercând să readucă pe Valea Trotușului gloria de altădată în rândul pasionaților de sportul-rege.

Născut în Bacău pe 9 martie 1946, Ioan Sdrobiș și-a câștigat renumele de “Părintele” datorită echipelor pe care le-a format în cariera de antrenor și numeroșilor jucători tineri pe care i-a promovat în fotbalul mare, printre care Cristi Chivu și Dragoș Grigore. A antrenat în cariera sa de aproape trei decenii echipe precum Oțelul Galați, Universitatea Cluj, FC Vaslui, Dacia Unirea Brăila sau Ceahlăul Piatra Neamț.

Acum, în vârstă de 77 de ani, el trăiește o viață liniștită de pensionar la Târgu Ocna, unde are o vilă impunătoare cu o grădina mare și spectaculoasă. Întrebat de ce a ales să se izoleze în orașelul-stațiune de la poalele Măgurei, “Părintele” a spus că a ținut neapărat să fie într-un loc unde să aibă liniștea de care nu a avut parte în fotbalul românesc.

Și pe bună dreptate! După o carieră agitată de antrenor, petrecută prin cantonamente și deplasări, Ioan Sdrobiș se poate relaxa la bătrânețe în propriul său colț de rai. Temperamentalul tehnician de altadată este astăzi candid și detașat când se uită în urmă la ce a realizat. Nu ezită însă să mai înțepe cu o limbă ascuțită diverse personaje din fotbalul românesc. Băcăuanul se consideră singurul antrenor peste care Adrian Porumboiu nu a intrat în vestiar cât a antrenat Vasluiul și privește cu milă spre antrenorii tineri din prezent care duc lipsă de personalitate.

Un episod memorabil din poveștile lui de “Ce-ar fi fost dacă” datează din urmă cu 30 de ani, imediat după ce a disputat finala Cupei României cu Dacia Unirea Brăila. “Părintele” Sdrobis a fost foarte aproape să antreneze echipa din orașul său natal, actuala FCM Bacău care în acei ani se numea Selena. Fusese convins de Dumitru Sechelariu să vină acasă și să ajute echipa din oraș să revina în Divizia A, dar a fost surprins să afle că patronul se lăuda că l-ar fi convins în primul rând financiar să vină la echipă. Jignit, antrenorul a demisionat imediat și a renunțat la orice bani îi promisese Sechelariu. Astfel, va rămâne mereu pentru localnici senzația neîmplinirii că nu au putut asista la o colaborare ideală între cel mai bun antrenor dat de Bacău și cea mai titrată echipă din județul nostru.

Lucian BOROȘ