Serbia consideră Kosovo ca fiind parte a teritoriului său, în timp ce Kosovo se consideră un stat independent. La peste 25 de ani de la războiul din Balcani dintre sârbi și albanezii kosovari, situația dintre cele două state balcanice este în continuare tensionată.
Istoria regiunii Kosovo și a Serbiei
Kosovo este o națiune mică, fără ieșire la mare, cu o populație de aproximativ două milioane de oameni. Majoritatea populației sunt etnici albanezi și musulmani. S-a ajuns în această situație după ce în Evul Mediu, Serbia a pierdut regiunea Kosovo în fața turcilor otomani, iar aceștia au convertit populația locală și au adus un număr mare de musulmani. Ulterior, la începutul secolului XX, Kosovo a revenit Iugoslaviei. Populația era, însă, majoritar musulmană, iar puținii etnici sârbi de aici, s-au stabilit în nordul teritoriului aproape de granița cu restul Serbiei. După al Doilea Război Mondial, Kosovo s-a bucurat de un statut autonom în cadrul Iugoslaviei și lucrurile păreau să funcționeze pentru micuța națiune musulmană.
Izbucnirea violențelor dintre Kosovo și Serbia
În 1989, liderul sârb Slobodan Milošević a decis să taie din autonomia Kosovo și să aducă provincia sub directa administrare a guvernului de la Belgrad. A urmat apoi dezbinarea Iugoslaviei și, la fel ca Slovenia și Croația care și-au declarat independența, Kosovo a dorit să devină țară separată de Belgrad. Totuși, statutul nu le-a fost recunoscut la nivel internațional.
A izbucnit apoi conflictul militar din Bosnia, la începutul anilor 90, în care au fost implicați și croații, iar musulmanii kosovari nu au scăpat nici ei și în timpul „epurării etnice”, când zeci de mii de familii au fost nevoie să-și părăsească locuințele.
În 1995 a avut loc Masacrul de la Srebenica, considerat drept cea mai cea mai mare atrocitate din Europa de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Peste 7.000 de băieți și bărbați musulmani bosniaci au fost uciși de forțele sârbe bosniace la Srebrenica, un oraș din estul Bosniei și Herțegovinei, la data de 11 iulie 1995. Tragicul eveniment este aminitit ca „Masacrul de la Srebrenica. Pe lângă aceste crime, peste 20.000 de civili au fost expulzați din zonă, acesta fiind un proces cunoscut sub numele de purificare etnică. Masacrul, care a fost cel mai grav episod de crimă în masă în Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, a contribuit la stimularea Occidentului pentru a face presiuni în vederea unui armistițiu care a pus capăt la trei ani de război pe teritoriul Bosniei.
În această perioadă, pe teritoriul Kosovo, s-a format un grup paramilitar numit Armata de Eliberare a Kosovo (KLA). Aceștia au început un război de gherilă împotriva lui Milošević.
Cum s-a ajuns la războiul din Kosovo
O poliție militară sârbă a ucis peste 50 de membri ai familiei unui lider al KLA la începutul anului 1998 și apoi au continuat execuțiile unor etnici albanezi kosovari într-un presupus război împotriva terorismului. KLA a răspuns la rândul său prin violență și în Balcani a izbucnit un adevărat război. Comunitatea internațională a intervenit, invocând faptul că nu pot accepta ca situația să scape de sub control și să se ajungă la un nou conflict etnic precum cel din Bosnia.
ONU a interzis vânzarea de arme către Serbia și a cerut încetarea focului în 1998, dar un an mai târziu, în ianuarie 1999, poliția militară sârbă a ucis 45 de etnici kosovari albanezi în așa-numitul „Masacru de la Račak”.
Acest incident este considerat momentul care a determinat NATO să intervină și să înceapă bombardamentele de 77 de zile asupra Serbiei. Mai mulți civili sârbi au fost uciși de bombe, iar până la urmă, sârbii au părăsit Kosovo, KLA a fost demilitarizat, iar peste un milion de etnici care fuseseră strămutați s-au întors în țară.
Kosovo, stat independent
Kosovo a devenit un teritoriu autonom sub conducerea Națiunilor Unite, iar la nivel internațional s-au purtat numeroase discuții și negocieri pentru stabilirea unui stat independent. Discuțiile au început în 2006 pentru a stabili acest statut, iar ONU a intermediat discuțiile între Kosovo și Serbia. Doi ani mai târziu, în 2008, Kosovo și-a declarat independența, dar, deși peste 100 de țări din toată lumea recunosc noul stat, Serbia nu o face. Până în 2022, 119 țări din lume recunosc Kosovo, dar printre cele care nu o fac se numără Rusia, Grecia, dar și România.
Din 2008 încoace, ONU și UE au mediat mai multe discuții între guvernele de la Belgrad și Pristina, dar rezultatele au fost neconcludente.
Tensiuni permanente între Kosovo și Serbia
În cei 16 ani, de la declararea independenței, între Serbia și Kosovo izbucnesc frecvent conflicte, iar granița dintre cele două state este un butoi cu pulbere.
Distribuie: