Scriitorul Mircea Cărtărescu, 68 de ani, nu a primit calitatea de membru corespondent al Academiei Române pentru că i-a lipsit un singur vot în Adunarea Generală de miercuri, 12 februarie.
Poeta Ana Blandiana, acum în vârstă de 82 de ani, a criticat respingerea lui Mircea Cărtărescu de către Academia condusă de Ioan Aurel-Pop.
„Un apel calomnios, violent și plin de ură – care pleda pentru respingerea scriitorului și a avut în cele din urmă câștig de cauză – a fost distribuit tuturor membrilor Academiei din restul secțiilor”, a scris pe Facebook poeta cunoscută încă dinaintea Revoluției din 1989. Și a continuat: „Nu este vorba de mine și, oricât ar părea de ciudat, nu este vorba nici de Cărtărescu. Este vorba de Academia Română, de faptul că propunerea de a fi primit în Academie unul dintre cei mai cunoscuți scriitori în viață, votat în unanimitate de secția de specialitate, a putut declanșa sub această cupolă un val de însemnătăți de o asemenea violență. Primit sau nu în Academie, Cărtărescu rămâne același scriitor, dar pata respingerii lui de pe imaginea Academiei nu se va șterge”.
Mircea Cărtărescu ar fi avut nevoie de 74 de voturi ale membrilor Adunării Generale a Academiei Române pentru a deveni membru corespondent. A obținut doar 73. Scriitorul Valeriu Matei, cel care înaintea votului a distribuit un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu, consideră că acesta a insultat poporul român. Un alt contestatar, Nicolae Breban, spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.
Scriitorul Valeriu Matei, membru de onoare, este și directorul general al Editurii Academiei Române. Înainte de vot, Matei a distribuit chiar un apel prin care aducea argumente împotriva acceptării lui Mircea Cărtărescu. „Eu am trimis tuturor membrilor secției noastre un text prin care mi-am exprimat punctul de vedere. M-am referit la afirmațiile pe care le-a făcut Mircea Cărtărescu pe parcursul anilor. Unele, după mine, deosebit de grave. Într-un articol din 2005, numit <O vină istorică. Despre antisemitismul românesc>, Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade. Dar aduce și insulte poporului român, pentru că traduce inexact o afirmație a lui Hannah Arendt, care nu era un specialist în istoria modernă și nu avea instrumente să măsoare antisemitismul, și a afirmat că în Al Doilea Război Mondial, România era cea mai antisemită țară a Europei, ceea nu corespunde adevărului. Mircea Cărtărescu traduce că românii au fost cel mai antisemit popor din Europa. Deosebirea e fundamentală. Nici pe departe poporul român nu este un popor antisemit. Eu am remarcat aceste lucruri, care nu sunt normale. Sigur, ne asumăm toate erorile, dar trebuie să cunoaștem istoria”, a declarat Valeriu Matei pentru HotNews.
Scriitorul acuză că în primul său volum, „Faruri, vitrine, fotografii…” Mircea Cărtărescu a plagiat din alți autori, cum ar fi romanul lui Laurence Sterne, „Viața și opiniile lui Tristan Shandy”.
„Plagiatul a fost sesizat încă din 1981, iar Cărtărescu, când și-a editat antologiile, a pus între ghilimele acele texte, deci practic și-a recunoscut el însuși plagiatul. A face citate postmoderne nu înseamnă să nu le dăm cu ghilimele. Nu în ultimul rând, am atras atenția asupra stilului romanelor sale. Dacă, să zicem, putem discuta dacă Orbitor din trei părți, Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă este un roman, asupra celorlalte discuțiile trec în derizoriu, sunt niște divagații neobișnuite la persoana întâi, pe sute de pagini, fără să aibă niște structuri foarte clar definite. Am scos în evidență și aceste texte cu evidente conotații scatologice și pornografice, din romanele sale. Sunt jignitoare. Dacă ăsta e un stil, atunci ne explicăm de ce un asemenea stil, fiind premiat, încurajat, tradus, avem atâta literatură în ultimele generații cu expresii de acest gen. Nu aceasta este literatura”, a mai spus Valeriu Matei.
Un alt contestatar al lui Cărtărescu este scriitorul Nicolae Breban. Acesta a confirmat pentru HotNews că nu susține acceptarea scriitorului Mircea Cărtărescu, deși îi recunoaște acestuia anumite calități.
Mircea Cărtărescu, poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist, s-a născut pe 1 iunie 1956, în Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1980. În cei peste 40 de ani de carieră, Mircea Cărtărescu a publicat peste 40 de cărți și a fost tradus în peste 25 de limbi. Cărţile sale au fost premiate în România, printre alții, de Academia Română, Uniunea Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti și Asociaţia Editorilor din România. Primul volum a fost „Faruri, vitrine, fotografii”, în 1980. Cea mai recentă carte a sa, „Solenoid”, a fost distinsă cu Premiul Literar Dublin (2024) și a fost numită una dintre cele mai bune cărți ale anului 2022 de către The New Yorker, Publishers Weekly, The Financial Times și Words Without Borders.
El a câștigat peste 20 de premii internaționale, inclusiv Premiul Los Angeles Times Book Prize (2023), Premiul FIL (2022), Premiul Thomas Mann (2018), Premiul de Stat Austriac (2015), Premiul Mondello (2024) și Premiul Formentor (2018).
Distribuie: