România a fost retrogradată de la rangul de „democrație viciată” la „regim hibrid” în Indexul democrațiilor întocmit de grupul The Economist, un clasament anual realizat de două decenii, care analizează cinci criterii: procesele electorale şi pluralism, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile. „Scorul României a fost retrogradat după ce acuzațiile privind interferență rusă, tacticile ilegale pe rețelele sociale și încălcările legii finanțării campaniei au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale și să solicite un nou vot”, scrie The Economist.
„Cetățenii români au reacționat cu un amestec de furie și ușurare la decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și de a anula turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. Într-o decizie slab argumentată, fără probe solide care să-i susțină concluziile, Curtea a susținut că un amestec străin pe rețelele sociale a influențat rezultatul alegerilor (…)
Primul tur fusese câștigat de doi candidați anti-sistem, care au reușit să depășească reprezentanții partidelor aflate la guvernare, devenite extrem de nepopulare. Decizia Curții de a anula alegerile, bazată pe rapoarte neclare de interferență electorală rusească, este o măsură excepțională, mai ales că dovezile prezentate sunt, în cel mai bun caz, discutabile.
Afirmația că alegătorii candidatului de dreapta, outsiderul Călin Georgescu, ar fi fost influențați masiv de o campanie pe TikTok este greu de crezut, mai ales având în vedere profilul social al susținătorilor săi, majoritatea fiind votanți vârstnici din mediul rural, care își iau informațiile din televiziuni dominate de partidele aflate la putere. Ulterior, au apărut dovezi că Partidul Național Liberal (PNL), unul dintre partidele de guvernare, a finanțat campania pe rețelele sociale în favoarea lui Georgescu, într-o mișcare tactică ce s-a întors împotriva sa. Acest scandal nu va face decât să erodeze și mai mult încrederea extrem de scăzută a cetățenilor români în guvern și partidele politice”, arată Democracy Index.
România, singura țară din UE cu „regim hibrid”
În clasamentul care analizează situația din 167 de ţări, 71 de țări sunt clasificate drept democrații – 25 de „democrații depline” și 46 de „democrații viciate”. Alte 36 de țări, între care și România, sunt clasificate drept „regimuri hibride”, care combină elemente de democrație electorală cu comportamente autoritare. Restul țărilor – 60 la număr – trăiesc într-un „regim autoritar”.
Distribuie: