Băcăuanul Constantin Amâiei este omul care a proiectat două din cele mai impozante catedrale din România: Catedrala Națională și Catedrala “Înălțarea Domnului” din Bacău, edificiu de notorietate la nivel regional. De aceea, unii îl consideră “Arhitectul lui Dumnezeu”.
Catedrala Națională, a cărei sfințire va avea loc duminică, 26 octombrie, este cel mai mare proiect din România post-revoluționară. Un proiect controversat, respins de mulți, așteptat de și mai mulți, care a pornit ca idee acum mai bine de 130 ani și a ajuns abia acum în practică.
Pe 26 octombrie 2025, România va celebra sfințirea Catedralei Naționale, un simbol al credinței și unității românești, coincizând cu centenarul ridicării Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie. Ceremonia, oficiată de Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului și Patriarhul României, va aduna zeci de mii de credincioși și va fi transmisă în direct pe televiziuni și ecrane amplasate în jurul edificiului.
Visul unei Catedrale a Mântuirii Neamului a apărut ca un omagiu adus eroilor căzuți în Războiul de Independență din 1877. Regele Carol I a alocat o sumă considerabilă pentru construcția acesteia, subliniind importanța spirituală și arhitecturală a proiectului. De-a lungul anilor, inițiativa a întâmpinat dificultăți.
După 1990, ideea Catedralei a fost repusă în discuție, dar abia în 2010, Patriarhul Daniel a mobilizat resursele necesare pentru a începe construcția. Amplasamentul ales a fost pe Calea 13 Septembrie, iar un concurs național de arhitectură a desemnat proiectul câștigător realizat de o echipă de arhitecți români. Catedrala Mântuirii Neamului, cu o capacitate de peste 5.000 de persoane și o înălțime de 120 de metri, include și spații culturale și memoriale.
Construcţia Catedralei este una atipică prin complexitate faţă de construcţiile obişnuite compuse din stâlpi şi planşee. Clădirea se remarcă şi prin dimensiunile cu totul neobişnuite pentru o biserică ortodoxă românească. Motivaţia demarării unui proiect de astfel de dimensiuni rezidă în necesitatea creării unei clădiri reprezentative pentru Biserica Ortodoxă Română.
Ca stil, s-a urmărit să fie unul apropiat de ceea ce este în mentalul colectiv o biserică, mărturisește arhitectul băcăuan.
Arhitectul Constantin Amâiei: ”Pentru că ea (Catedrala Națională n.r.) reprezintă, de fapt, biserica bisericilor din România, și atunci nu puteam face un altfel de templu sau altfel de arhitectură decât a unei biserici. Multe elemente din arhitectura brâncovenească au fost preluate din arhitectura național-românească. A fost un fel de arhitectură reprezentativă pentru țara noastră. Noi am preluat stilul ăsta brâncovenesc și l-am reinterpretat într-o manieră mai actuală”.
Distribuie: