Sărbătoare creştină, marcată în 9 martie şi în calendarul popular ca început al anului agricol, Ziua Mucenicilor încheie capricioasele zile ale babelor lăsând loc mai caldelor zile ale moşilor. Tradiţional, de Măcinici se curăţă casa, se alungă gerul, femeile coc 40 de sfinţişori din aluat şi bărbaţii beau câte 40, sau 44, de pahare cu rachiu.
Sfinţii 40 de Mucenici prăznuiţi de Biserica Ortodoxă au fost toţi ostaşi ai armatei romane şi făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata staţionată în Armenia, în timpul împăratului Liciniu (308-324). Nu erau doar romani de origine, ci şi greci şi armeni, dar erau cu toţii creştini. Conducătorul lor militar era Agricola, un aspru luptător împotriva creştinilor, care aflând că ei nu se închină idolilor, le-a ordonat să-şi lase credinţa. Refuzând, creştinii au fost întemniţaţi timp de opt zile şi bătuţi cu pietre, iar apoi au fost condamnaţi la moarte prin îngheţare în apele lacului Sevastia. La miezul nopţii, unul dintre cei 40 şi-a renegat credinţa şi a ieşit din apa îngheţată, dar a murit înainte de a ajunge în baia caldă pregatită pentru cei ce s-ar fi închinat idolilor.
Ceilalţi rămaşi să îndure gerul au început să se roage şi rugăciunea a făcut ca apa lacului să se încălzească, gheaţa să se topească şi 40 de cununi strălucitoare să coboare asupra mucenicilor. Uimit de aceste minuni, unul dintre soldaţii de pază s-a aruncat în apă mărturisind că şi el este creştin şi pe cap i s-a aşezat a 40-a cunună. Cu toţii au fost scoşi vii din apă, dar ca pedeapsă trupurile lor au fost arse şi oasele aruncate în lac. Dar, prin grija lui Dumnezeu, oasele s-au strâns toate laolaltă, au fost luate de creştini şi îngropate cu mare cinste.
Distribuie: