Biserica Ortodoxă Română vrea să înființeze o structură canonică de control financiar și juridic, menită să combată corupția printre preoți, DNA-ul bisericesc, după cum a fost supranumit deja.
Pe 29 februarie, când are loc Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), urmează să se decidă modul în care vor funcționa corpurile canonice de control juridic și financiar ale bisericii și cine va face parte din ele. Potrivit informațiilor oferite de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Vasile Bănescu, până acum se știe că din DNA-ul bisericesc vor face parte inclusiv economiști și juriști și va fi coordonat de Patriarhul României.
„Juriști, economiști etc. Această discuție va fi purtată, în Sfântul Sinod, în a doua parte a lunii februarie. DNA e cu totul altceva, dar, ca misiune, tot despre corupție va fi vorba. E o problemă a societății întregi. Dacă noi am ajuns să discutăm cazuri atât de triste, este pentru că societatea românească s-a degradat din acest punct de vedere. Corupția a devenit o boală a organismului comunitar, care antrenează disfuncționalități uriașe, de vreme ce corupția sabotează bunul mers al societății. Doar cazurile foarte importante. De exemplu, Sfântul Sinod nu se ocupă cu corupția unui preot. Preotul respectiv este judecat de consistorii, organisme mai mici la fiecare eparhie“, a explicat Vasile Bănescu.
Decizia înființării acestor mecanisme de control ale BOR a fost anunțată la sfârșitul anului trecut, când a fost hotărâtă și adoptarea unor norme care să impună și sancțiuni pe linie bisericească, nu doar penală, conform agenției Basilica.
„S-a constatat că, în Regulamentul autorităților canonice disciplinare și al instanțelor de judecată ale Bisericii Ortodoxe Române, nu sunt prevăzute ca abateri fapta sau tentativa de corupție materială, deturnarea de fonduri, obținerea ilegală de fonduri, darea de mită, luarea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență“, de aceea sunt necesare nome care să pedepsească aceste abateri, subliniază BOR. Concret, toate tranzacțiile care se fac în biserici și mănăstiri vor fi controlate mai atent, iar preoții vinovați de luare și dare de mită sau trafic de influență vor fi sancționați. Fețele bisericești găsite vinovate pot fi chiar destituite din funcție, în timp ce vor fi condamnate și de legile statului român. Înființarea acestui Corp de Control a pornit de la cazul arhiepiscopului Tomisului, Înalt Prea Sfințitul Teodosie, inculpat recent de DNA. Asta după ce pe numele acestuia a fost deschis un dosar penal pentru cumpărare de influență. Concret, Teodosie este acuzat de cumpărare de influență alături de un consilier de la arhiepiscopia Tomisului, complice și el la aceeași infracțiune.
Distribuie: