Ministerul Mediului, condus de liderul PNL Bacău Mircea Fechet, la coada clasamentului cu unul din cele mai mici progrese dintre coordonatorii de reforme și investiții din PNRR

In Actualitate, Economie, National, Politica
februarie 28, 2025

Ministerul Agriculturii – 0%, Ministerul Energiei – 4,56%, Ministerul Mediului – 6,99% și Ministerul Sănătății – 11,64% au înregistrat cel mai mic progres financiar dintre coordonatorii de reforme și investiții din PNRR, arată un document guvernamental citat de Profit.ro. În ce privește progresul financiar PNRR înregistrat în implementarea investițiilor asumate prin PNRR, media este de 19,86%.

Potrivit documentului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) avertizează că România va mai avea timp pentru depunerea a doar trei cereri de plată (în loc de șase prevăzute inițial) și, mai ales, că pentru a continua investițiile care nu vor mai primi din PNRR presiunea se va muta pe bugetul de stat și deficit.

Până în prezent, au fost depuse trei cereri de plată iar România a primit în total fonduri în valoare de 9,44 miliarde euro reprezentând contravaloarea prefinanțării (inclusiv pentru REPowerEU), a primei cereri de plată și a celei de-a doua cereri de plată. Până în acest moment, pe baza datelor raportate de către CR/I, au fost semnate contracte de finanțare în valoare totală de aproximativ 44 miliarde euro, din care 25,3 miliarde euro finanțare PNRR și 18,7 miliarde euro finanțare națională (FPN + TVA + neeligibil). Execuția arată un nivel de cheltuieli în valoare totală de 7 miliarde euro, din care 4,88 miliarde euro finanțare PNRR și 1,2 miliarde euro finanțare națională (FPN+TVA).

 În document, Ministerul Investițiilor (MIPE) atrage atenția asupra gradului redus de implementare a PNRR și atrage atenția că România va mai avea timp să depună doar trei cereri de plată (față de șase programat inițial) până la încheierea PNRR. MIPE va încerca devansarea în cadrul cererii de plată 4 a unui număr cât mai mare de ținte și jaloane. MIPE avertizează și asupra riscului ca o mare parte din povara financiară pentru continuarea proiectelor de investiții care nu vor mai primi banii din PNRR, să treacă asupra bugetului de stat și să pună presiune pe deficit.