Moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului Bolojan este, înainte de toate, o reacție democratică și constituțională, prevăzută de articolul 114 din Constituția României. Într-un moment în care guvernarea se face prin asumare unilaterală, fără dezbatere și fără consultare publică, opoziția are datoria de a reacționa prin singurul instrument legal pe care îl are la dispoziție: moțiunea de cenzură.
Actualul guvern nu este rezultatul votului popular, ci produsul unui compromis între partidele care, rând pe rând, au condus România spre criza actuală: PNL, PSD, USR, UDMR și REPER. În loc de o guvernare asumată, vedem o alianță de salvare a sistemului, un executiv format din aceiași actori politici care au eșuat în ultimele decenii, dar care acum impun austeritate fără să își asume vreo vină.
Robert Alecu: „Românii au dreptul să știe cine a greșit și de ce trebuie să plătească”
Deputatul de Bacău, Robert Alecu, membru al formațiunii Acțiunea Conservatoare, a anunțat ferm că va susține moțiunea de cenzură și a explicat într-o declarație publică motivele acestui gest: „Moțiunea este o reacție firească, legală și perfect democratică. Constituția prevede clar că dacă un guvern își angajează răspunderea, opoziția poate reacționa prin moțiune. Asta nu e radicalism, ci normalitate parlamentară. Este un act de responsabilitate.”
Robert Alecu critică dur modul în care guvernul a impus un pachet de măsuri fiscale fără dezbatere, fără consultare cu Parlamentul, fără transparență: „Ni s-a spus că măsurile sunt necesare, dar nu ni s-a spus cine a greșit. Nu există un audit al cheltuielilor publice, nu există o explicație clară pentru dezechilibrele bugetare, nu există asumare. Se impun sacrificii românilor simpli, în timp ce privilegiații rămân protejați. E profund nedrept.”
Parlamentarul conservator subliniază și caracterul dezechilibrat al așa-ziselor „reforme”: „Se taie de jos în sus. De la școli, spitale, administrații locale, de la oameni care muncesc. În schimb, pensiile speciale, agențiile de partid, funcțiile duble, primele și sporurile de lux rămân. Asta nu este reformă. Este o păcăleală.”
„Guvernul Bolojan a venit fără mandat, fără viziune și fără curajul asumării”
Robert Alecu atrage atenția că Guvernul Bolojan nu are un mandat popular, ci este rezultatul unui aranjament politic între partide care s-au aflat, în diverse formule, la putere în ultimii 15 ani: „Românii nu au votat această formulă de guvernare. Nu există un program politic votat de popor care să fi cerut austeritate. Guvernul Bolojan este un guvern instalat în tăcere, fără legitimitate democratică, fără direcție clară și fără voința de a-și asuma trecutul.”
Deputatul din Bacău susține că lipsa unei foi de parcurs și a unui plan de ieșire din criză agravează și mai mult situația: „Ni se cere să acceptăm tăieri și restrângeri fără nicio garanție că aceste măsuri vor duce la redresare. Nu există orizont. Nu există termene. Doar ordine și promisiuni vagi. Nu poți cere poporului să accepte sacrificii, dacă tu nu dai exemplul asumării reale.”
„O guvernare care evită Parlamentul și nu consultă societatea nu poate fi numită democratică”
Robert Alecu punctează un element esențial pentru înțelegerea contextului actual: „Asumarea răspunderii în sine este o procedură legală, dar este excepțională. Dacă devine regulă, dacă se guvernează doar prin impunere, fără dezbatere și fără control parlamentar, atunci vorbim de o slăbire a democrației. Parlamentul nu trebuie tratat ca decor.”
În final, Robert Alecu transmite un mesaj ferm, în numele opoziției responsabile: „Susțin moțiunea pentru că este legal, firesc și necesar. Nu pentru a destabiliza, ci pentru a readuce echilibrul democratic. Nu putem permite ca România să fie condusă prin forță administrativă, fără transparență, fără curaj moral și fără respect pentru cetățeni.”
Concluzie
Moțiunea de cenzură împotriva guvernului Bolojan este un act de apărare a echilibrului democratic și a demnității cetățenilor. În fața unei guvernări construite pe tăcere, improvizație și impunere, opoziția are datoria să ceară explicații și să ofere o alternativă.
A cere asumare, transparență și dreptate nu este un gest radical. Este un semn de normalitate democratică.
(Comunicat de presă)
Distribuie: